|
Târgul Darabani a avut ca localitate numele de Cãbãceni, actualul nume fiind luat de la Coepul Darabanilor ce aveau o cãpetenie în localitate.
Este situat în partea de nord a judeţului, pe un platou între valea Podriga si valea Prutului, datând documentar din anul 1569, Este înfiinţat târg de Marele Logofãt Teodor C. Balş în anul 1835, propietarul moşiei, prin hrisovul emis de Mihai Gr. Sturdza Vodã la 21 iunie 1837 în care se acordã dreptul de 12 iarmaroace pe an şi zi de târg, lunea, azi mutatã joia.
Fiind situat pe drumul Dorohoi-Rãdãuţi Prut-Ştefãneşti, drumul spre Herţa pe la Novoseliţa (Noua Suliţã) şi spre Marmomiţa (vechi târg de graniţã cu Polonia), târgul Darabani avea în anul 1830, 500 de familii, fiind şi reşedinţã de plasã. Existenţa târgului ar data de la 1803 când “Leiba Gherşin Darabaner, orândar al ratoşului ce se afla în zonã a adus o mulţime de evrei ce au primit loc de casã pe uliţa mare”(dupã preorul Ciocoiu, în Monografia Parohiilor din jud. Dorohoi), ceea ce ar corespunde cu perioada când începe prigoana evreilor din Rusia.
Târgul a fost luat în custodie de D-na Smaranda Ciumara, fiica generalului Balş şi a Mariei Balş, dar în anul 1898, primãria localã face demersuri pentru recuperare deoarece în anul 1890, moşia Darabani se împãrţea în : Casa Ruralã, moştenitorii V. Lascar, o parte familiei Goleşti, o parte familiei R. Brãtianu şi familiei Raicu Pascu (Bagiura), lucru ce îi reuneşte, încet, încet, târgul devine al doilea ca importanţã, dupã Sãveni, în comerţul de vite.
În anul 1837 târgul avea 845 de familii formate din 3369 locuitori, din care 500 familii erau de evrei. Cuprindea o suprafaţã de 215 ha. ajungând în anul 1899 la o populaţie de 6706 locuitori, ceea ce înseamnã o dublare a populaţiei în 62 ani, cu o medie de 53 de locuitori pe an.. Trebuie de menţionat cã din acest total 2472 loc. sânt evrei. În anul 1912 târgul ajunge la o populaţie de 7128 loc. iar în anul 1930 la o populaţie de 10748 loc., ceea ce înseamnã un ritm accelerat de creştere în acea perioadã, numãrul fiind de 3620 loc. în 18 ani, cu o medie de 201 loc. anual, perioadã ce demonstreazã o bunã dezvoltare economicã şi un intens schimb comercial.
Dupã anul 1950 este pentru o scurtã perioadã reşedinţã de raion, dar o datã cu desfiinţarea raionului Darabani, târgul se autodesfiinţeazã, localitatea intrând într-un accentuat proces de ruralizare. În anul 1968, cînd devine, declarat oraş al judeţului Botoşani avea o populaţie de 5207 loc. , pentru ca în anul 1977 sã ajungã la o populaţie de 8015 loc. Urmeazã prin înfiinţarea unor ramuri industriale o perioadã de creştere a numãrului de locuitori, ajungându-se în anul 1992 la o populaţie de 11804 loc. ceea ce indicã un ritm accelerat, 3620 persoane în 15 ani, cu o medie de 252 persoane pe an.
Dupã anul 1990 şi activitatea comercialã se învioreazã, târgul recãpãtându-şi importanţa de odinioarã, ziua de târg fiind duminica, o perioadã fiind şi lunea, astãzi în zi de joi. Aria de influenţã cuprinde 7 comune cu 19 sate : comuna Conceşti cu satele Conceşti şi Movileni; com. Hudeşti cu satele Alba, Baranca, Mlenãuţi;com. Havârna cu satele Balinţi, Galbeni, Gârbeni, Niculcea, Tãtãrãşeni; com. Mileanca cu satele Codreni, Scutari, Seliştea; com. Viişoara cu satele Cuza Vodã şi Viişoara Micã; com. Pãltiniş cu satele Horodiştea, Slobozia, Griviţa; com. Rãdãuţi Prut cu satele Miorcani şi Rediu. Zona are o suprafaţã de 48320 ha. cu o populaţie de 24585 loc. Frecvenţa medie în zilele de târg este de 515 persoane, pentru piaţã şi obor, probabil mai mare primãvara şi toamna.
( MIHAI POCLID – AŞEZĂRILE UMANE DIN JUDEŢUL BOTOȘANI)
